Volume editate

Memoriile unui Isihast(VI) – Filocalie Carpatină

Memoriile unui Isihast(VI) – Filocalie Carpatină

Colecţia „Filocalie Carpatină” cheamă la o specifică rememorare a chipului omului – „chip de creaţie” şi „chip de Creator”, în neconfundată unire, participare şi împărtăşire – şi relevă un sens, autentic integrativ, iconic, (şi) sănătăţii omului, precizând implicit că medicina nu poate fi cu adevărat marcată de o vizune integrală şi integratoare, real şi deplin holistică, în afara regăsirii chipului-persoană, atât al lui Dumnezeu, cât şi al omului; descoperim de fapt o medicină personalistă, de orientare şi deschidere filocalică (carpatină), o medicină isihastă, aşadar, care reclamă trezirea conştiinţei integrale a persoanei, rememorarea (arhe-) chipului de persoană, pecetluirea, pătrunderea, activarea acestui memorial de persoană în suflet şi (apoi) în corp; sănătatea este asumată în chip iconic prin permanentă raportare la Chipul-Origine, şi căutată, descoperită, continuu realizată, (re)câştigată, ca echilibru dinamic, prin chipul deschiderii-aşezării integrale(-integratoare) a persoanei în contextul participativ al interferenţelor şi întrepătrunderilor realităţii depline (Creator şi creaţie).
Isihasmul carpatin, în orizontul unei iconizări a realităţii integrale, în spectrul unirii-dialogului absolut – întru/prin Chipul-Trupul Hristic – a Dumnezeului Treime cu „treimea de creaţie” (îngeri, natură, om), şi în sensul unei isihii depline, nu doar a sufletului, ci şi a corpului, prezintă într-o deschidere mai largă, din această perspectivă specifică, (şi) repere şi detalii practice ale unei terapeutici integrative, articulând neamestecat, într-o întregime distinctă, sacroterapia, psihoterapia, dietoterapia, mobiloterapia; sănătatea corpului apare ca atare legată (şi) de o sănătate a sufletului, este subîntinsă de o iconizare-sacralizare a corpului şi a sufletului (iconarea omului întreg), este subsumată unui sens de umanizare a naturii şi, mai adânc, de îndumnezeire a omului/creaţiei.
În viziunea isihasmului carpatin, fiindcă omul creşte şi se hrăneşte în/din Creator, dar, totodată, omul creşte şi se hrăneşte în/din Creaţie, omul se împlineşte-realizează în chipul acestui rod al unirii-împărtăşirii acestora, în chip euharistic: „Chipul Pâinii Euharistice este Taina Împlinirii Omului. Şi această Împlinire este Hristos.”

Neofit

citește mai mult
Memoriile unui Isihast(V) – Filocalie Carpatină

Memoriile unui Isihast(V) – Filocalie Carpatină

Colecţia „Filocalie Carpatină” – memorie in actu – afirmă neclintit, aici şi acum, tăria Memoriei Originilor, oferind actualităţii permanenţa resurselor de memorial personalist-identitar într-o formă de prezentificare-iconizare a căii mistice isihaste; o memorie ce mărturiseşte, ca pecete-temei şi ţintă-plinire a omului, a lumii, Chipul de Fiu/filiaţie, o memorie ce recunoaşte, în chipul paternităţii şi filiaţiei, însăşi Taina Originii şi sensul veşnicei sale rememorări, o memorie care conturează-păstrează vie această filiaţie personalistă a chipului paternităţii (carpatine), descoperit întrupată în icoana de Moş-Avva – chipul fiului care poartă-arată, leagănă întru asemănare, Chipul Tatălui.
După moştenirea filocalică carpatină, practica-experierea isihastă este calea depăşirii rupturii, luptei (contrariilor) – între văzut şi nevăzut, între fiinţări şi fiinţă, între materie şi spirit, între suflet şi corp, între creaţie şi Divin – prin aşezarea, trecerea-rămânerea în isihia-cântarea unui comun iconic de comunicare şi întâlnire, împărtăşire şi integralizare, identificat ca însăşi Iconicul Chipului de Fiu; aşadar, doar Chipul Iconic de Fiu este acel unic arhe-chip al supra-vederii dimpreună, deodată – neamestecate, neîmpărţite, nedespărţite – a Divinului şi creatului, a sufletului şi corpului, a nevăzutului şi văzutului.
Practica isihastă carpatină este ca atare centrată ritualic pe Icoana de Întrupare a Chipului de Fiu, pe necontenita îmbrăcare-rememorare a Chipului Iconic de Fiu, identificat ca altarul întâlnirii-unirii neconfundate a Divinului şi Creaţiei, a Cerului şi Pământului, ca icoana înveşnicitei încununări – liturgic-euharistice – întru „Acelaşi Trup-Iconic-Fiu”.

Neofit

citește mai mult
Memoriile unui Isihast(IV) – Filocalie Carpatină

Memoriile unui Isihast(IV) – Filocalie Carpatină

Colecția „Filocalie Carpatină” ne conturează calea asimilării-orientării practicii isihaste după coordonatele unui specific autohton, accentuând nevoia identificării-descoperirii încă de la început a propriului centru de personalitate ̶ apofaticul chip (supramental) al ființei, inima mistică ̶ ca taină-temei al întregimii dăruirii ființiale, al deschiderii-primirii depline în sine a Icoanei Fiului-Cuvânt Întrupat; se statuează în acest model filocalic, nu o mentalizare-interiorizare a practicilor și trăirilor mistice (de caracter cvasi-metafizic), ci o integrată așezare-desfășurare ̶ de atenție ființială și prezență ritualică ̶ a persoanei-gest în perihoreza comuniunii-liturghisirii permanente în chipul-trup euharistic.
Practica isihastă de specific carpatin deschide orizontul vieții mistice isihaste printr-o recunoaștere-rememorare a originilor arhechipale ale conștiinței filiative ̶ iconarea chipului paternității (Tatăl Nostru) și a chipului maternității (Imn Acatist al Maicii Domnului) ̶ în temeiul, fundamental hristocentric, al chipului de filiație divino-uman, arătat prin Icoana-Întruparea Chipului Fiului-Cuvântul (prin care toate s-au făcut), și veșnic mărturisit ca însuși fondul-pecete iconică al omului; aflăm ca modalitate practică o transcendere-depășire necontrară a (activului) minții ̶ ca pseudo-centru personal ̶ printr-o identificare a (supra-activului) conștiinței centrului de personalitate, recunoscut ca origine-sursă a adresării-închinării gest, ca actul-suport ființial al (supranumirii) rugăciunii, ca act integrativ al prezenței iconic-euharistice.
Ca specific carpatin, practica isihastă regăsește actul-mișcarea ritualică (ființială) a centrului de personalitate, trezește memoriile de echilibru integral euharistic în deschiderea gestului iconic al persoanei, descoperind isihasmul ̶ Taina Chipului Maicii Domnului ̶ ca permanent ritual al întrupării-îmbrățișării cerului cu pământul, ca necontenit Ritual Euharistic al Icoanei Întrupării Cuvântului.

Neofit

citește mai mult
Moșul din Carpați – 2017

Moșul din Carpați – 2017

A proorocit avva Neofit Pustnicul că vor fi cu miile cei ce vor Urma Calea cea de Taină a Isihiei. Grele vor fi schimbările Lumii, dar tot aşa de minunate vor fi şi Renaşterile Spirituale ale multora. Va coborî din Munte şi din Peşteri Lucrarea cea de Taină a Isihiei până în Inima Oraşelor şi mulţi Tineri, aparent neştiutori, se vor Trezi cu tărie la o Viaţă de Duh asemănătoare celei din vechime. Minunată va fi această Înviere tocmai acolo unde moartea se crede stăpână! Duhul Cel Prea Sfânt îşi va arăta Puterea mai presus de toate. Lucrarea cea de Taină a Isihiei va înflori în pustiul multor Inimi ce vor deveni apoi Ceruri Întrupate. (…) Lucrarea cea de Taină a Isihiei va fi Taina Viitorului Lumii noastre. Istoria ce vine va fi cea mai teribilă confruntare dintre Lumină şi întuneric, dintre Duhul Vieţii şi al morţii. Dar Puterea Luminii va fi atât de mare, încât va depăşi toate legile fireşti. Fă-te părtaş la această mare Aprindere Duhovnicească a Lucrării celei de Taină.

Ghelasie Gheorghe

citește mai mult
Memoriile unui Isihast(III) – Filocalie Carpatină

Memoriile unui Isihast(III) – Filocalie Carpatină

Colecţia „Filocalie Carpatină”, întruchipând insistent Taina Chipului ca fiind Persoana-Ipostasul şi Taina Persoanei ca fiind însăşi Taina Fiinţei, aşază-centrează isihasmul, după reper mistic originar, original – în caracterul său experienţial, iconic, personalist, dialogic – pe Taina Chipului Treime, descoperit în deschidere fundamental fiinţială, în sine şi dincolo de sine, prin Ipostasul-Asemănarea ce este icoana-arătarea a însăşi firii fiinţiale a Chipului – Arhechip Iconic al Ipostasului. Isihasmul ni se re-descoperă astfel, în actualitate, ca mistică a icoanei, evidenţiată, însă, prioritar, mistagogic, drept o mistică a chipului ca arhechip al icoanei
(-ipostas); o mistică iconică care asumă ipostasul ca („supratrup”-) icoană de taină a chipului fiinţei, şi care oferă, aşadar, posibilitatea arătării-vederii chipului (fiinţial) prin ipostas (-icoană), în actul său direct, fiinţial, împărtăşit în distincţie şi deodată cu lucrarea (-energia), strălucirea de har – veşmântul lumină al ipostasului. Isihasmul carpatin se conturează iconic în taina
comunicării-cuminecării între chipuri-persoane – ca răspuns la chemarea unirii depline întru acelaşi-trup ecleziologic al comuniunii-iconizării în chip euharistic – pe calea neîncetatei liturghisiri lăuntrice ca prelungire-întrupare, necontenită împărtăşire-deschidere de Altar/Preoţie-Liturghie Hristică în biserica-chipul tainei omului.

Neofit

citește mai mult
Pateric Carpatin

Pateric Carpatin

Patericul Carpatin surprinde momente alese din viața și cuvintele părintelui Ghelasie de la mănăstirea Frăsinei, așa cum au fost consemnate de ierarhi, preoți, monahi și credincioși care l-au cunoscut îndeaproape. Caracterul său filocalic transpare din chipul de modelare iconică pe care îl propune isihasmul carpatin în diversitatea situațiilor concrete de viață.

citește mai mult
Memoriile unui Isihast(II) – Filocalie Carpatină

Memoriile unui Isihast(II) – Filocalie Carpatină

Colecţia „Filocalie Carpatină” marchează repere mistice ale isihasmului într-o transpunere – ce nu ezită, pe alocuri, să se desfăşoare recurent – care grafiază insistent, acurat, precise incizii-evidenţieri de hotar, proprii unei mărturisiri de credinţă, nucleare, fundamentale, modulată, articulată, într-un context general de cunoaştere, însă, aşezată, poziţionată, actual, paradigmatic în frontul de atmosferă tare al căilor mistice emergente şi al practicilor adiacente, şi, concomitent, rulată într-o deschidere care se oferă întâmpinării complexe, ce sporeşte, paradoxal, putinţa identificării chipului misticii isihaste în limpezimea sa autentică – decantată de influenţa metafizică/filozofică greacă şi de metafizica/filozofia mistică orientală –, propunând o treime a deofiinţimii, egalităţii şi întrepătrunderii mistică-teologie-metafizică ca triadă proprie cunoaşterii-trăirii isihaste. Isihasmul filocalic carpatin este de regăsit în anvergura deplinătăţii şi a întregimii sale de practică şi participare-experiere mistică prin chipul persoanei, afirmându-se clar – într-o distincţie netă de orice sincretism ori pietism mistic, într-o delimitare de esoterismul iniţiatic ocult sau de paranormalul parapsihologic – ca o mistică a persoanei probată de concordanţa şi coerenţa sa teologică şi metafizică, trăirile sale reale fiind, nu oculte explorări „legate la faţă” ale unui invizibil subtil, principial, impersonal, ci o supra-vedere mistică în deopotrivă şi coexistentă străvedere teologică şi vedere metafizică ca integrate mărturii-celebrări ale nesfârşitei sărbători a întâlnirii cunoaşterii Faţă către faţă.

Neofit

citește mai mult
Memoriile unui Isihast(I) – Filocalie Carpatină

Memoriile unui Isihast(I) – Filocalie Carpatină

Colecția „Filocalie Carpatină”, ce va purta supratitlul „Memoriile unui isihast”, dorește să păstreze vie în atenție amprenta inconfundabilă a memoriei unui model filocalic carpatin, care înscrie deplin în sine tușa tare a unui specific autohton isihast, deschis iscusit, însă, înspre interferențele spirituale ale vremii, dar desfășurat neamestecat, nescăzut, apologetic într-un caracter propriu, icono-grafiat după măsura unei asemănări dense, intense, dăruite recunoașterii chipului unei mărturii hristice actuale, vrednice de cinstire, după prezența sa iconică, exprimată cristalin, insolit, multiform de avva Ghelasie Isihastul.
Memoriile isihaste ghelasiene, ca semințe filocalice din rodire specific carpatină, sunt (a)semănarea paternă ce cheamă consistent, destins, la multiplă și largă (a)semănare filiativă întru și după un chip purtător al acestei moșteniri de caracter carpatin, care se oferă mărturisitor spre împărtășire și (re)naștere înfloritoare celor ce-i recunosc, prin gestul deschiderii lor pricepute, adâncul descoperit al așezării isihiei autentice, lămurite, cuminecat prin iconizările sale personaliste.
Prin „Memoriile unui isihast” Filocalia Carpatină își arată, de acum mai apăsat, pecetea profundă, certă, reală, întrupată nepieritor după liniile unei iconări clare, ferme, într-o urmă-trăsătură de neșters, ca memorie-icoană vie ̶ înveșnicită întruchipare-gest a căii-rostirii isihasmului carpatin iconic-euharistic.

Neofit

citește mai mult
Dietoterapia medicinei isihaste

Dietoterapia medicinei isihaste

Părintele Ghelasie Gheorghe prezintă „dietoterapia medicinii isihaste” în cadrul unei medicini de orientare creștină, privită ca triplă terapeutică: vindecarea prin relația cu Dumnezeu și împărtășirea cu El(Sacroterapia), refacerea capacităților Sufletului(Psihoterapia), precum și moduri de însănătoșire prin Corp(Mobiloterapia și Dietoterapia). Boala exprimă pe diverse planuri contrarietatea față de Chipul firesc al Sănătății, ce este părtășia Sufletului cu taina vieții lui Dumnezeu și a corpului cu plinătatea vieții sufletești. Dietoterapia Medicinii Isihaste prezintă un model de alimentație structurat iconic, având în centru chipul pâinii(emblematic pentru condiția euharistică a vieții create) și taina vieții, cu accent pe comunicabilitate și împărtășire reciprocă.

Florin Caragiu

citește mai mult
Medicina Isihasta – Taina Vindecării

Medicina Isihasta – Taina Vindecării

Mai mult decât a fi dirijată de o intuiție holistică, medicina isihastă face apel la resursele iconice ale ființei create, prin care omul poate accede la cele mai presus de fire, autentica sănătate coincizând în ultimă instanță cu împlinirea în iubire. Căutările omului contemporan în domeniul prevenirii și tratării bolilor își găsesc în medicina isihastă un răspuns cuprinzător și deosebit de actual, cu un accent deosebit pe o abordare integrală a resorturilor bolilor și tulburărilor vieții, și pe o înțelegere – confirmată de unele dintre cele mai noi și surprinzătoare descoperiri din știința actuală – a conștiinței ca realitate fundamentală a lumii și a științei vieții ca știință fundamentală.

Florin Caragiu

citește mai mult
Pagina 1 din 41234

Parintele Ghelasie

Dialoguri

Revista Sinapsa

  • 2008
  • 2009
  • 2010
  • 2011
  • 2012